Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsufletite sau forme decorative abstracte.

     Lumea artelor traditionale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinatie, iar discipline precum ikebana – arta aranjarii florilor, chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei si multe altele au simbolizat elemente ale frumusetii si perfectiunii japoneze.

     Etimologic, cuvântul origami, de origine japoneza, este format din oru care are sensul de “a îndoi” si kami cu sensul de “hârtie”, deci “hârtie îndoita”. Numele de origami a fost adoptat în anul 1880, pâna atunci arta plierii hârtiei fiind denumita orikata. Formele care pot fi realizate prin aceasta arta sunt legate de imaginatia celui care pliaza hârtia, dar exista si categorii de forme traditionale care includ flora si fauna. Arta origami din zilele noastre acopera o zona larga de forme, de la ceasuri cu cuc si dragoni, pâna la forme simple care exprima mai degraba spiritul decât forma unei imagini.

     Exista multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compozitii pâna la compozitii extraordinar de complexe, alcatuite din mai multe unitati origami pentru a forma un poliedru, precum si reprezentari formate din doua sau mai multe coli de hârtie. Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele formate dintr-un patrat de hârtie, fara a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hârtie, de la cea subtire la cea groasa, precum si hârtia velina a revistelor sau hârtia de împachetat.

     Arta origami a fost creata în baza aceleasi estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (chanoyu). O particularitate a modelelor origami vine în contradictie, totusi, cu principiile estetice nipone: simetria. Desi japonezul îndrageste asimetria, arta origami, prin forta lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, exceptia nu face din modelele artei plierii hârtiei un produs mai putin valoros si apreciat de catre japonezi.

     Pe lânga valoarea estetica, arta origami mai are, în viata cotidiana, si una utilitara în vestimentatie (brose, ornamente de par) si decorarea interioarelor (lampi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea mestesugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, servetele ornamentale. Dar, nu trebuie sa uitam ca formele traditionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaste, berze, baloane si corabii.

     Începând cu aproximativ secolul întâi al erei noastre, momentul când se presupune ca a fost inventata hârtia în China, oamenii acelor meleaguri au îndoit hârtia în diferite forme si scopuri. Chinezii au realizat câteva modele simple de pliere a hârtiei, unele dintre ele pastrându-se pâna azi. Traditia atribuie importarea hârtiei, pentru prima data în Japonia, unui calugar coreean, în anul 610, dar este posibil ca hârtia sa fi fost produsa în Japonia dinainte. Fiecare regiune si-a dezvoltat tehnica sa proprie de prelucrare a hârtiei, de unde si multele întrebuintari pe care le avea hârtia în Japonia: din hârtie se confectionau paravane, pereti despartitori glisanti, lanterne, batiste, evantaie. Prelucrata pentru a deveni translucida, hârtia tinea loc de geam, garderobe, umbrele, mantale impermeabile, perne, tapete, ambalaje rezistente si frânghii.

     Deci, hârtia a fost rapid integrata în cultura japoneza, devenind un material indispensabil vietii de zi cu zi. Tehnica de fabricare a hârtiei a produs schimbari majore în productia manufacturiera japoneza, dând nastere unui nou gen de hârtie, numita washi, care a fost folosita si în arta origami.